Alte cereri
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
DECIZIA CIVILĂ NR. 226 A
Ședința publică de la 19.06.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE:- M_______ A____
JUDECĂTOR:- D______ Y____
GREFIER:- F________ J___
—————-
Pe rol soluționarea cererii de apel formulată de apelanta-reclamantă I______ D____ V_______ împotriva Sentinței civile nr. 413/29.02.2012 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXX de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți D______ D_____ și _____________, având ca obiect, acțiune în răspundere delictuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-pârât D______ D_____ personal și asistat de avocat F______ D_____, cu împuternicire avocațială nr. xxxxxx – fila 32 dosar, lipsă fiind apelanta-reclamantă I______ D____ V_______ și intimata _____________.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorului intimatului-pârât D______ D_____ solicită admiterea excepției lipsei calității de reprezentant al persoanei juridice _____________ și susține că nu există identitate între pârâtul chemat în judecată și persoana obligată în raportul obligațional dedus judecății de creditor sau persoana față de care creditorul dorește să își stabilească existența unui drept real.
Apărătorului intimatului-pârât D______ D_____ depune la dosar Sentința comercială nr. 49/05.02.2013 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX de Tribunalul G______ pentru a dovedi insolvența _____________.
Pe excepția de neconstituționalitate invocată de apelanta-reclamantă, solicită respingerea acesteia apreciind că nu sunt îndeplinite prevederile art. 153 alin.1 Cod procedură civilă.
Precizează că partea pe care o reprezintă nu are calitate procesuală pasivă în cauza de față.
Pe fond, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
C U R T E A
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă sub nr. XXXXXXXXXXXX, la data de 26.09.2011, reclamanta D____ V______ I______ a chemat în judecată pe pârâții D______ D_____, _____________, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate:
1. că, pârâți i-au încălcat dreptul la imagine, onoare și demnitate prevăzut de art. 26 alin. 2 și art. 30 din Constituția României, fiind direct răspunzători de campania publicitară denigratoare făcută în revista Cancan, prin publicarea a nu mai puțin de nouă articole în format tipărit și electronic pe perioada decembrie 2008-septembrie; să se constate încălcarea dreptului la imagine, onoare și demnitate, prevăzut de art. 26 alin. 2 și art. 30 alin. 6 din Constituția României, prin publicarea în revista Cancan din 23.03.2010, de către pârâți a unor informații cu caracter defăimător aduse imaginii și demnității sale, informații ce s-au vrut a fi scop publicitar, sub titlul „Film porno cu femeia lui N__________”; să se constate încălcarea art. 8 alin. 1 din Legea nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal, de către pârâți, în sensul că aceștia, care aveau calitatea de operatori ai datelor sale personale, prin acordul încheiat, au pus la dispoziția reporterilor Cancan, datele sale personale, prin predarea acestora a contractului dintre reclamantă și pârâți, fără acordul său expres prevăzut de art. 8 alin. 1 din lege, fapt ce a culminat cu publicarea în revista Cancan din 01.12.2008, ceea ce a condus la identificarea sa;
2. să fie obligați pârâții să-i acorde daune morale în sumă de 2.500.000 lei, pentru prejudiciile de imagine ce i-au fost aduse prin comiterea celor două fapte ilicite și anume, denigrarea sa în presă, cât și divulgarea datelor sale de identitate către un terț care le-a folosit în scopul publicării lor, fapte care au avut consecințe ireparabile ce au constat în deteriorarea stării sale de sănătate fizică și psihică, repercusiuni asupra activității sale profesionale, a vieții intime, private, cât și asupra relațiilor interumane cu familia, cunoscuții, rudele, vecinii și alte persoane care o cunoșteau;
3. să fie obligați pârâții să publice pe cheltuiala lor un articol prin care să-și ceară scuze în mod public în trei publicații de larg tiraj din București, din care una să fie revista Cancan;
4. interzicerea pârâților ca pe viitor să o mai mediatizeze prin orice formă (publicații în format tipărit sau electronic, cât și pe internet pe site-ul agenției);
5. să fie obligați pârâții de a publica integral, pe cheltuiala proprie, a sentinței ce se va pronunța, în trei publicații de larg tiraj din București, din care una să fie revista Cancan;
6. să fie obligați pârâții să-i acorde daune cominatorii în sumă de 500 lei pe zi în cazul în care aceștia nu vor pune în aplicare sentința ce se va pronunța.
Prin sentința civilă nr. 413 din 29.02.2012, Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată reclamanta D____ V_______ I______ în contradictoriu cu pârâții D______ D_____ și _____________.
Pentru a hotărî astfel, analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că, prin primele două capete de cerere deduse judecății reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții _____________ și D______ D_____ să se constate încălcarea dreptul la imagine, onoare și demnitate prin aceea că aceștia din urmă sunt răspunzători de „campania publicitară denigratoare” făcută în revista „Cancan”.
Tribunalul a reținut că, potrivit art. 30 alin. 8 din Constituție: „răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștință publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii.
Reclamanta a solicitat însă, prin acțiunea principală a se constata fapta proprie a celor doi pârâți, în condițiile art. 998-999 Cod civil, de a „determina” în mod voit publicarea articolelor considerat denigratoare și, pe cale de consecință, să se constate că răspunderea civilă pentru prejudiciul adus onoarei cade în sarcina acestora.
Tribunalul a constatat că în condițiile art. 1169 Cod civil, reclamanta avea obligația de a face dovada unei fapte proprii a pârâților, respectiv de a proba „manoperele” acestora de a determina publicarea articolelor defăimătoare, însă deși a menționat în cererea sa că înțelege să se folosească de probatoriu (înscrisuri, interogatorii) nu le-a administrat, nearătând în ce privește interogatoriul nici faptele personale ce tind a fi dovedite, pentru a se putea analiza admisibilitatea acestora, utilitatea, pertinența și concludența probei.
Potrivit art. 998, ”orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeala s-a ocazionat, a-l repara”, iar conform art. 999, ”omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa”.
Din prevederile legale menționate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie se cer a fi întrunite cumulativ patru condiții, și anume: existența unui prejudiciu; existența unei fapte ilicite; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Reclamanta, cea care se pretinde victima prejudiciului de imagine trebuie astfel să facă dovada faptei ilicite, a prejudiciului și a raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
Prin faptă ilicită se înțelege acea faptă care contravine normelor dreptului obiectiv și prin care, totodată, se încalcă și dreptul subiectiv al persoanei prejudiciate. Astfel, așa cum s-a menționat mai sus, reclamantei îi incumbă obligația dovedirii faptei ilicite, respectiv determinarea publicării unor articole pretins defăimătoare, pentru ca ulterior, tribunalul să poată să analizeze dacă articolul publicat reprezintă exercitarea libertății de expresie sau o ingerință în dreptul reclamantei la imagine, onoare și demnitate.
Reclamanta a învederat și faptul că pârâții, în calitatea de operatori ai datelor personale ai acesteia, au pus la dispoziția reporterilor revistei „Cancan” datele sale personale, încălcând astfel art. 8 alin. 1 din Legea nr. 677/2001.
Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 677/2001, prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcție de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă: persoana vizată și-a dat în mod expres consimțământul.
Din înscrisul depus de reclamantă o dată cu cererea de chemare în judecată rezultă că pârâtul D_____ D______ a acordat un interviu revistei cu același nume, indicând că reclamanta este protagonista unui film pentru adulți, ce urmează a fi disponibil on-line.
Din contractul încheiat între reclamantă și pârâtul D______ D_____, în calitate de beneficiar, intitulat „declarația pentru cedarea și acordarea de drepturi”, rezultă că reclamanta a înțeles „să cedeze _____________, reprezentanților săi legali dreptul de a crea copii, folosi, refolosi, edita, modifica, publica, autoriza, ceda, distribuii materialul video, film sau/și foto … în conexiune cu numele reclamantei”.
Astfel, tribunalul a constatat că prin indicarea vârstei reclamantei în interviul publicitar nu s-a prelucrat codului numeric personal al acesteia fără acord, pentru a se constata o încălcare a prevederilor art. 8 alin. 1 din Legea nr. 677/2001. În ce privește numele – ca atribut de identificare, tribunalul a reținut că acesta a fost utilizat în interviul publicitar cu acordul reclamantei, acord cedat prin contractul mai sus amintit.
Tribunalul a constatat că mediatizarea filmului la care face referire reclamanta își are originea într-un act juridic semnat de părți și nedesființat, astfel că a respins cererea reclamantei de a interzice pârâților ca pe viitor să o mai mediatizeze.
Împotriva sentinței tribunalului a declarat apel reclamanta I______ D____ V_______, care a criticat-o arătând următoarele:
O primă critică pe care o aduce apelanta-reclamantă se referă la nelegalitatea sentinței pronunțate de instanța de fond, care a judecat cauza și s-a pronunțat în absența sa, fără a fi îndeplinită procedura legală de citare a sa, în condițiile în care, la termenul anterior (31.01.2012), trimisese prin email o cerere de amânare motivată prin care arata că, din motive de sănătate, nu se putuse prezenta, în atare situație instanța avea obligația să o citeze pentru a lua termenul la cunoștință și a se putea prezenta în fața instanței, spre a depune probe cu înscrisuri, precum și alte probe necesare soluționării cauzei.
Prin judecarea cauzei în lipsa sa, apreciază că a fost lipsită de un proces echitabil și imparțial, iar prin neîndeplinirea procedurii de citare, sentința pronunțată este lovită de nulitate, conform prevederilor art. 105-107 Cod procedură civilă.
A doua critică pe care o aduce se refera la faptul că instanța de fond a apreciat că pârâții nu se fac vinovați de faptele ilicite aduse acestora prin primele capete din acțiune, în condițiile în care apelanta nu a putut să administreze probe împotriva acestora din motivele expuse la punctul 1 din prezenta cale de atac.
O a treia critica pe care o aduce se referă la netemeinicia sentinței pronunțate și prin care în mod eronat instanța a apreciat că pârâții nu se fac vinovați de încălcarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, motivând că între ea și pârâți există un acord.
Apelanta arată că acest acord privea difuzarea materialului filmat, respectiv cedarea drepturilor de autor și nicidecum nu și-a dat acceptul de a i se divulga datele personale, de identificare și pentru că pârâții sunt operatori de date personale, ei trebuie să se supună prevederilor Legii nr. 677/2001.
O a patra critică pe care o aduce apelanta se refera la faptul că, deși la dosar se regăsea copie de pe articolul denigrator publicat de revista Cancan, din care reieșea fără putință de tăgadă faptul că pârâții i-au încălcat dreptul la imagine, onoare și demnitate, instanța a trecut cu vederea acest fapt.
Deoarece la instanța de fond a fost lipsită de dreptul de a administra probe, solicită să i se admită proba cu înscrisuri, precum și proba cu interogatoriu pentru pârâtul D______ D_____.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată că prin motivele de apel s-a invocat nelegalitatea hotărârii atacate deoarece a fost soluționată cauza în lipsa apelantei-reclamante fără a fi îndeplinită procedura legală de citare a acesteia și nu s-a luat act de cererea de amânare a judecății și, din acest motiv, nici nu a putut să administreze probele cu înscrisuri necesare soluționării cauzei, solicitând administrarea probelor cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului în apel.
La data de 16.01.2013 s-a depus la dosarul cauzei excepția de neconstituționalitate invocată de către apelanta-reclamantă privind prevederile art. 153 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la dispozițiile art. 16, art. 21 și art. 24 din Constituția României.
Apelanta-reclamantă în faza procesuală a apelului nu a fost prezentă la nici un termen de judecată pentru a-și susține cererea de probatorii cât și excepția de neconstituționalitate, sau pentru a-și formula apărări cu privire la excepțiile invocate de către intimatul-pârât prin întâmpinare.
Analizând sentința apelată, Curtea constată că motivul de apel referitor la soluționarea cauzei în lipsa reclamantei, cu încălcarea dreptului său la apărare prin respingerea cererii de amânare, este nefondat, deoarece în faza soluționării cauzei în fond, la data de 31.01.2012, s-a formulat cerere de amânare a cauzei din motive medicale de către reclamantă, cerere aflată la fila 33 dosar de fond, iar prin încheierea pronunțată în ședință publică, la data de 31.01.2012, a fost încuviințată această cerere în temeiul dispozițiilor art. 156 alin. 1 Cod procedură civilă și s-a acordat termen la data de 29.02.2012, când au avut loc dezbaterile în fond, iar apelanta-reclamantă nu s-a prezentat.
În apel, prin întâmpinarea formulată de către intimatul-pârât D______ D_____ și depusă la dosarul cauzei la data de 19.03.2013, s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților D______ D_____ și _____________, întâmpinare care a fost comunicată apelatei-reclamante la termenul din data de 08.05.2013.
La termenul de la data de 19.06.2013, Curtea a acordat cuvântul apărătorului intimatului-pârât în susținerea excepțiilor invocate referitoare la lipsa calității de reprezentant al persoanei juridice _____________ și a lipsei calității procesuale pasive a intimatului-pârât D______ D_____, apelanta-reclamantă solicitând, prin cererea depusă la aceeași dată și aflată la fila 48 dosar apel, judecarea cauzei în lipsă.
Potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă, instanța de pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură și apoi asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii și acestea nu pot fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.
În apel, intimatul-pârât D______ D_____ a invocat lipsa calității procesuale pasive, iar Curtea cercetând ceastă excepție, care nu se poate uni cu fondul pricinii, a constatat că apelanta-reclamantă a încheiat contractul pentru cedarea și acordarea de drepturi de la data de 01.12.2008 cu _____________ căreia i-a cedat drepturi exclusive și irevocabile ce decurg din publicarea imaginilor video sau foto pentru materialul realizat.
Astfel, nu există identitate între pârâtul chemat în judecată, D______ D_____, și persoana cu care a fost încheiat raportul obligațional dedus judecății, deoarece acest contract nu a fost încheiat cu pârâtul D______ D_____, ci cu _____________.
Curtea constată că pârâtul D______ D_____ nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, nefiind parte în raportul contractual dedus judecății.
În ceea ce privește capacitatea de folosință a pârâtei _____________, Curtea constată că prin sentința comercială nr. 49 din 05.02.2013 a Tribunalului G______ s-a închis procedura insolvenței deschisă împotriva debitorului _____________ și s-a dispus radierea acestei societăți din Registrul Comerțului G______, a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, situație în care pârâta _____________ nu are capacitate de folosință pentru a putea fi îndeplinite dispozițiile art. 41 Cod procedură civilă, lipsa folosinței drepturilor civile împiedicând-o să stea în judecată.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul formulat împotriva pârâtului D______ D_____ pentru lipsa calității procesuale pasive și împotriva pârâtei _____________ pentru lipsa capacității de folosință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta-reclamantă I______ D____ V_______, domiciliată în București, ______________________. 39, ______________, ________________, împotriva sentinței civile nr. 413/29.02.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu pârâtul D______ D_____, domiciliat în București, _____________________. 28, ___________, _____________, sector 5, pentru lipsa calității procesuale pasive și în contradictoriu cu pârâta _____________, cu sediul în G______, ___________________. MUV 2, ____________, județul G______, pentru lipsa capacității de folosință.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.06.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M_______ A____ D______ Y____
GREFIER,
F________ J___
Red. MA
Tehnored. PS 5 ex.
09.07.2013
Jud. fond: S. E. P___
