Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 20 Februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – Ș_____ T______
Grefier – I_____-P________ V______
SENTINȚA CIVILĂ NR. 232 C.A.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant B_______ D____ M_____, CNP: xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales la _________________________ IAȘI, CALEA CHIȘINĂULUI, nr. 23, J____ IAȘI și pe pârât J__________ IAȘI PRIN PREȘEDINTE, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 23.01.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 06.02.2015 și apoi, din aceleași motive pentru astăzi, când,
T R I B U N A L U L
Deliberând:
Prin cererea nr. XXXXXXXXXXXX, reclamantul B_______ D____ M_____ a solicitat obligarea pârâtei J__________ Iași să înlăture de pe portalul său informația referitoare la cuantumul pensiei de întreținere stabilite pentru fiecare minor („câte 1500 lei”) prin sentința pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
În motivarea cereri, reclamantul a susținut că la data de 18.07.2014 a formulat, in baza dispozițiilor art. 12 lit. d din Legea nr. 544/2001, o cerere de protecție a datelor cu caracter personal, in sensul ștergerii datelor referitoare la soluția privind cuantumul pensiei de întreținere stabilite de instanța in sarcina sa si in favoarea copiilor săi, soluție adoptată de instanță in cauza ce formează obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX.
Și la momentul formulării cererii, si în prezent, pe portalul Judecătoriei Iași la dosarul XXXXXXXXXXXXX figurează numele său complet în clar si următorul text pentru soluția din data de 14.10.2013: „Admite in parte acțiunea, astfel cum a fost completată, exercitată de către reclamant. Declară desfăcută prin acord căsătoria părților. Pârâta păstrează numele dobândit prin încheierea căsătoriei. Autoritatea părintească a minorelor va fi exercitată în comun de către ambii părinți. Stabilește locuința minorelor la mamă. Obligă pe reclamant la plata în favoarea minorelor a unei pensii lunare de întreținere în cuantum de câte 1.500 lei pentru fiecare copil, începând cu data pronunțării prezentei sentințe civile până la majoratul fiecărui copil. Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de suspendare a plății pensiei de întreținere. Încuviințează legăturile personale dintre reclamant și minore. Compensează cheltuielile de judecată”.
Cererea a fost respinsa pe motiv că, „cuantumul pensiei de întreținere nu echivalează cu cel al veniturilor si nu constituie o informație de identificare personala in sensul Legii nr. 677/2001”.
Potrivit prevederilor art. 3 din Legea 677/2001, prin date cu caracter personal se înțelege orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulți factori specifici identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.
Astfel, salariul unei persoane fizice identificate este o dată cu caracter personal.
Fiind o dată cu caracter personal, ea trebuie să fie protejata în sensul că este confidențială si nu trebuie dezvăluită în mod public.
În al doilea rând, precizează faptul că textul prezentat pe portalul Judecătoriei Iași furnizează informații atât despre veniturile reclamantului, cât și despre veniturile minorelor.
Este evident faptul că textul afișat permite oricărei persoane să cunoască nivelul veniturilor lor două minore, venit care este destul de mare față de sumele ce se acordă de regulă cu titlu de pensie întreținere.
Veniturile minorilor sunt, o dată mai mult, dată cu caracter privat (față de veniturile unui adult), dat fiind faptul că toate informațiile cu privire la minori sunt confidențiale.
Pe de altă parte, suma afișată pe portal furnizează o informație indirectă, dar esențială despre nivelul veniturilor reclamantului.
În condițiile în care, potrivit prevederilor art. 529 alineat 2 Cod Civil, „când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii” si în condițiile în care în prezent orice persoană are acces la acest text de lege după o banală căutare pe internet, devine evident pentru oricine ca reclamantul obține venituri din muncă care se situează în jurul sumei de (1500 + 1500) x 3 = 9000 lei lunar.
Astfel, veniturile obținute din muncă, ce ar trebui să fie confidențiale, nu au acest caracter dat fiind textul afișat pe portalul Judecătoriei Iași.
Datele afișate pe portal sunt stocate pe de o parte si pe de altă parte sunt dezvăluite prin afișare oricărei persoane ce accesează acest site.
D____ urmare devin incidente prevederile art. 14 alineat 1 litera a) din Legea 677/2001 potrivit cărora „orice persoană vizată are dreptul de a obține de la operator, la cerere și în mod gratuit: a) după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ștergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă prezentei legi, în special a datelor incomplete sau inexacte”.
În drept, reclamantul a invocat disp. art. 18 ș.u. din Legea 677/2001, Legea 544/2001, Legea 554/2004, iar în dovedirea acțiunii a depus înscrisuri.
Pârâta J__________ Iași a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, arătând că unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil (fiind vorba astfel cum rezultă din verificările efectuate doar de cauze de natură civilă) este cel al publicității, aplicarea acestuia fiind asigurată nu doar prin publicitatea ședinței de judecată, ci implicit prin „publicitatea” efectivă a soluției, date de instanța învestită cu soluționarea cauzei.
Publicitatea soluției finale este asigurată, în sistemul românesc de drept, prin ținerea, de către fiecare instanță în parte, a unor condici de soluții, în format electronic sau scriptic, precum și prin preluarea automată de către portalul fiecărei instanțe a soluțiilor introduse în sistemul intern al instanțelor, cunoscut sub denumirea de ECRIS. Această preluare a datelor asigură în concret posibilitatea oricărei persoane interesate de a verifica, în orice moment al procesului, stadiul procedurilor și măsurile dispuse. Motorul de căutare creat pentru portalul fiecărei instanțe conține o ________ criterii de identificare a dosarului printre care se numără: obiect, părți, număr dosar.
Referitor la soluțiile introduse în fișele de dosare ce figurează pe portalul Judecătoriei lași, acestea redau, pe scurt rezultatul deliberării (minuta).
Cu privire la nemulțumirea reclamantului referitoare la menționarea cuantumului concret al pensiei de întreținere, învederăm onoratei instanțe faptul că aceasta face parte din soluția dată capetelor de cerere formulată, neconstituind o dezvăluire neautorizată a cuantumului veniturilor reclamantului. Deși printr-un mecanism de deducție și aplicare a dispozițiilor legale s-ar putea ajunge eventual la identificarea cuantumului venitului lunar al acestuia la momentul pronunțării acțiunii, acest lucru nu constituie o imixtiune neautorizată a instanțelor în viața privată a reclamantului.
Cuantumul pensiei de întreținere minor, stabilită în temeiul unei hotărâri judecătorești, nu constituie, sub nici un aspect o informație cu caracter personal, proteguită de Legea nr.677/2001 prin eliminarea ei din dispozitivele sentințelor afișate pe portalul judecătoresc.
Presupusa ingerință despre care vorbește reclamantul trebuie să reprezinte, în acest context special, o măsură legală, permisă de legislația în vigoare și menționată expres și de art. 5 lit. e din Legea nr.677/2001, act normativ ce permite publicarea acestor date în scopul înfăptuirii actului de justiție.
Mergând pe mecanismul descris în jurisprudența CEDO, opinează că ingerința este nu doar prevăzută de lege, urmărind un scop legitim (realizarea actului de justiție prin asigurarea publicității soluțiilor) și fiind necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului descris, cât și proporțională cu scopul urmărit, indicând un număr minim de date fără divulgarea identității minorilor, locului de muncă, veniturilor efectiv obținute de reclamant (cunoscut fiind faptul că stabilirea finală a pensiei de întreținere depinde de o multitudine de factori ce pot interveni, în concret, în fiecare acțiune în parte, fiind în mare parte previzibili, însă imposibil de verificat în totalitate).
Promovarea unei acțiuni în justiție constituie o acțiune suficient de previzibilă din punct de vedere a modului de desfășurare a procesului și publicității sentinței
Referitor la solicitarea de stocare pentru o perioadă limitată de timp, menționează că modul de administrare a datelor afișate pe portalul instanțelor de judecată nu permite ștergerea periodică, așa cum evidențele în format scriptic nu pot fi distruse corelativ, decât cu o încălcare a regulilor de gestionare a fondului arhivistic. Portalul instanțelor constituie prin natura sa o sursă de informare a opiniei publice (și implicit a tuturor părților din orice dosar soluționat), constituind un mijloc fundamental de asigurare a transparenței actului de justiție.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile Codului de procedură civilă și cele ale Legii 544/2001 și Legii 677/2001, iar în apărare a depus înscrisuri.
Tribunalul va respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată pentru motivele ce succed.
Conform disp. art. 18 alin. 2 din Legea 677/2001, orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanței competente pentru repararea acestuia.
În condițiile în care, reclamantul B_______ D____ M_____ invocă în fapt ipoteza anterior menționată, tribunalul consideră că acesta are acces direct la o instanță fără a fi obligat să parcurgă procedura administrativă prealabilă, sensul logic al art. 18 alin. 2 din Legea 677/2001 fiind acela de eliminare a recursului administrativ.
Examinând probele administrate, tribunalul va respinge cererea de chemare în judecată, ca fiind nefondată.
Astfel, B_______ D____ M_____ a avut calitatea de reclamant în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Iași, având ca obiect „divorț cu minori; exercitarea autorității părintești; stabilire domiciliu minor; pensie de întreținere; stabilire program vizitare minor”, cauza fiind soluționată prin sentința nr. xxxxx/14.10.2013.
Pe portalul Judecătoriei Iași este consemnată soluția dată, pe scurt, în cuprinsul căreia, printre altele, s-a menționat „obligă pe reclamant la plata în favoarea minorelor a unei pensii lunare de întreținere în cuantum de câte 1.500 lei pentru fiecare copil, începând cu data pronunțării și până la majoratul fiecărui copil”.
Tribunalul reține că, potrivit disp. art. 105 alin. 3 din H.G. 387/2005, în cauzele civile, din minută trebuie să rezulte explicit soluția pentru fiecare capăt de cerere, iar conform alineatului 5, după semnarea minutei, transcrierea în sistem informatizat a acesteia se face de către grefierul de ședință, integral, cu excepția datelor cu caracter personal, altele decât numele și prenumele părților.
Referitor la definirea noțiunii de „date cu caracter personal”, instanța are în vedere prevederile art. 3 lit. a din Legea 677/2001, conform cărora reprezintă astfel de date orice informații referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, persoana identificabilă fiind aceea care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular, prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulți factori specifici identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.
Reclamantul consideră că, prin precizarea cuantumului pensiei de întreținere stabilite în beneficiul celor doi minori (câte 1.500 lei lunar), pârâta J__________ Iași a încălcat interdicția publicării datelor cu caracter personal referitoare la nivelul salariului său.
Contrar opiniei reclamantului, tribunalul apreciază că menționarea în sistemul informatizat al instanței a valorii pensiei de întreținere nu echivalează cu prezentarea publică a întinderii salariului primit de către reclamant, cele două noțiuni nefiind identice.
Este real că determinarea cuantumului pensiei se realizează conform unui algoritm ce implică raportarea la nivelul venitului lunar net al debitorului obligației, dar cunoașterea valorii pensiei nu conduce automat la identificarea salariului debitorului.
În primul rând, legea menționează un criteriu variabil în formula de calcul („se stabilește până la …”), ceea ce induce posibilitatea teoretică a fixării unei pensii și mai mici de procentul maxim legal.
În al doilea rând, pensia variază și în funcție de veniturile debitorului (fiind incluse și alte venituri decât salariul) cât și de posibila existență a altor obligații de plată de același gen.
Prin urmare, tribunalul apreciază că simplul fapt că o persoană poate deduce printr-un calcul matematic, rezultat al aplicării unei dispoziții legale, o valoare prezumat a fi cea a salariului reclamantului, nu constituie o dezvăluire publică a informației cu caracter personal constând în nivelul venitului acestuia, acest nivel putând fi diferit și în considerarea altor elemente variabile.
Instanța constată că publicarea integrală a minutei în sistemul informatizat al Judecătoriei Iași, fiind exceptate, în speță, datele cu caracter personal, reprezintă o consecință practică a asigurării caracterului public al ședințelor de judecată (impus de art. 127 din Constituție) și al pronunțării hotărârilor (art. 12 din Legea 304/2004 și art. 402 Cod procedură civilă).
Instanța va respinge motivul invocat de către reclamant cu privire la furnizarea informațiilor despre veniturile minorelor, în condițiile în care acesta nu a acționat în justiție în calitate de reprezentant al copiilor săi, ci în nume propriu exclusiv.
Pentru toate aceste argumente, tribunalul va respinge cererea introdusă de către reclamantul B_______ D____ M_____ în contradictoriu cu pârâta J__________ Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, excepție invocată de către pîrîta J__________ Iași.
Respinge ca nefondată cererea introdusă de către reclamantul B_______ D____ M_____ în contradictoriu cu pîrîta J__________ Iași.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea depunîndu-se la Tribunalul Iași.
Pronunțată în condițiile prevăzute de disp.art. 396 alin. 2 c.proc.civ., la data de 20.02.2015.
| Președinte,
S_____ T______ |
||
| Grefier,
I_____-P________ V______ Pentru grefier aflat în C.O., semnează prim-grefierul instanței |
Red. Șt.T.
Tehn. M.M.D.
4 ex./07.07.2015
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro
