Obligaţie de a face
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, _____________________, nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 931/2014
Ședința publică de la 13 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E____ S_______
Grefier L_______ M_____
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta T_________ E____ și pe pârâta T_________ A__ M____ C_______, prin reprezentant legal B____ R_____, având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din 6.03.2013, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța – pentru a permite reclamantei să depună concluzii scrise – în temeiul art. 396 N.C.P.C., a amânat pronunțarea pentru astăzi, data de mai sus, când:
I N S T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P___ cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXX reclamanta T_________ E____ a chemat în judecată pe pârâta T_________ A__ M____ C_______, prin reprezentant legal B____ R_____, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea acesteia să-i predea două copii legalizate ale actului de naștere și de pe identitate, urmând să suporte costurile legalizării și să dispună autorizarea sa, în cazul în care pârâta refuză să se conformeze dispozițiilor instanței în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, să obțină de la orice autoritate a statului sau instituție publică cu atribuții în păstrarea datelor cu caracter personal, de evidență a persoanelor sau de emitere și păstrare a actelor de stare civilă, două duplicate sau copii legalizate ale certificatului de naștere și ale actului de identitate, sau o adeverință care să cuprindă datele de identitate ale minorei; cu cheltuieli de judecată, în cazul în care partea adversă se va opune admiterii acțiunii.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că împreună cu pârâta dețin în coproprietate imobilul apartament nr. 28, situat în mun. București, ____________________, ______________________________, din care cota de 5/8 îi aparține, pârâtei revenindu-i cota de 3/8 din dreptul de proprietate. A dobândit împreună cu fostul său soț, T_________ N______, în timpul căsătoriei, respectivul apartament conform contractului de construire locuințe proprietate personală nr. 1377/19.12.1970 încheiat cu Oficiul pentru Construirea Locuințelor Proprietate Personală București. La 26.09.1994 soțul său a decedat și conform certificatului de moștenitor nr. 409/28.02.1995 autentificat la Notariatul de Stat Sector 6 București a dobândit cota de 1/8 din imobil, iar fiul său, T_________ M_____ S____, cota de 3/8. La 09.06.2001 T_________ M_____ S____ a decedat, la succesiunea acestuia fiind chemată pârâta care a dobândit cota de 3/8 din dreptul de proprietate asupra apartamentului în discuție, conform certificatului de moștenitor nr. 67/04.07.2001 autentificat la B.N.P. I_____ T______. A încercat să efectueze formalitățile necesare înscrierii în cartea funciară a imobilului indicat și a dreptului său de proprietate și al nepoatei, pentru a-l face opozabil terților, însă în acest scop este necesară depunerea la OCPI a copiilor legalizate ale actului de naștere și de identitate al pârâtei. Pe de altă parte, are 73 de ani și o stare de sănătate precară, fiind total neglijată de către pârâtă și de mama acesteia, dorind să înstrăineze cota ce-i revine din apartament, în schimbul întreținerii, unor persoane ce vor dori s-o îngrijească, dar orice formă de înstrăinare a unui bun imobil prin acte între vii este legată de intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului, prin realizarea lucrărilor cadastrale aferente, potrivit Legii nr. 7/1996. A încercat să obțină amiabil documentele menționate de la pârâtă, pe care a notificat-o în acest sens, însă scrisoarea i-a fost restituită urmare a neridicării de către destinatar de la oficiul poștal. Și celelalte demersuri făcute de către reclamantă pe lângă alte instituții în vederea obținerilor copiilor de pe actele menționate au rămas fără rezultat. P___ refuzul de a i se comunica copiile documentelor solicitate e împiedicată în mod abuziv să dispună prin acte între vii de cota ce o deține în proprietate din imobilul apartament, partea adversă săvârșind un abuz de drept, în condițiile art. 15 C.civ., urmărind ca la decesul acesteia să i se transmită prin succesiune cota indiviză.
În drept cererea a fost întemeiată pe disp. art. 1 alin. 3 și alin 7, art. 28 din Legea nr. 7/1996, art. 13 din Ordinul nr. 634/2006 al ANCPI, art. 55 alin. 2, art. 56 din Ordinul nr. 633/2006 al ANCPI, art. 905 C.pr.civ., iar în susținerea acesteia reclamanta a anexat, în copii certificate, buletinul de identitate, contractul nr. 1377/19.12.1970 pentru construirea de locuințe proprietate personale, certificatul de moștenitor nr. 409/28.02.1995 autentificat la Notariatul de Stat sector 6, certificatul de moștenitor nr. 67/04.07.2001 autentificat de notarul public T______ I_____ cu sediul biroului notarial în localitatea București, notificare și dovada comunicării, adresa nr. 3203/R/24.04.2013 emisă de Primăria ________________________. Prahova și dovada comunicării, adresa nr. xxxxx/15.04.2013 emisă de Primăria mun. Câmpina și dovada comunicării acesteia (f. 8-21).
Pârâta T_________ A__ M____ C_______, prin reprezentant legal B____ R_____, a formulat la 11.10.2013 în apărare întâmpinare (f. 32-34), prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acesteia, ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția invocată pârâta a învederat că nu este de acord cu acțiunea promovată de reclamantă, Legea nr. 677/2001 garantându-i și protejându-i drepturile și libertățile fundamentale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Întrucât originalele actului său de identitate și certificatului de naștere se află în posesia sa, nefiind de acord să le predea nimănui pentru a obține copii legalizate, duplicatele acestora nu pot fi emise, iar fără acordul său nu se pot obține copii legalizate ale acestora sau alte adeverințe, neputând fi obligată în acest sens. Demersurile de față nu aparțin reclamantei, ci unor persoane oculte care urmăresc să-i preia în mod gratuit agoniseala.
Pe fondul cauzei pârâta a subliniat că într-adevăr deține o cotă de 3/8 din imobilul apartament menționat în cererea introductivă de instanță, dobândit prin moștenire de la tatăl său, iar starea de indiviziune poate fi curmată prin partajarea bunului, acțiune aflată la îndemâna reclamantei. A ajutat-o pe reclamantă, bunica sa, timp de mulți ani, mai mult, nu a stânjenit-o în folosința bunului comun, dar în prezent are nevoie de ajutor, iar atitudinea reclamantei ar fi trebuit să fie una de sprijin, în vederea suplinirii lipsei tatălui decedat prea tânăr, nu să procedeze în acest mod. Reclamanta nu a făcut dovada susținerilor sale în sensul necesității documentelor solicitate și demersurilor efectuate. Nu a primit notificarea pe care reclamanta susține că i-a adresat-o, astfel încât nu consideră a se afla în prezența unui abuz de drept.
În drept a invocat disp. art. 205 C.pr.civ. și ale Legii nr. 677/2001.
P___ răspunsul la întâmpinare depus la 29.10.2013 (f. 38-39 fax, f. 42-43 original) reclamanta a apreciat, față de lipsa motivării, că excepția inadmisibilității promovării acțiunii, invocată de pârâtă, e o apărare de fond. Admiterea acțiunii nu ar conduce la înfrângerea dispozițiilor Legii nr. 677/2001, mai mult, documentele solicitate nu folosesc exclusiv reclamantei, acțiunea de intabulare a dreptului de proprietate profitând și pârâtei, față de calitatea sa de coproprietar. A reiterat susținerile legate de conduita pârâtei formulate prin acțiune, respingând situația de fapt prezentată de aceasta prin întâmpinare, arătând că nu dispune de sumele necesare promovării unei acțiuni de partaj, iar față de durata unui asemenea litigiu nu crede că va supraviețui până la finalul acestuia.
La primul termen de judecată reclamanta a depus, în ședință publică, cerere de modificare a acțiunii (f. 49-53), prin care a învederat că înțelege să formuleze un nou petit ce urmează a fi considerat principal în raport cu celelalte capete de cerere din acțiune. În concret reclamanta a solicitat obligarea pârâtei, în calitate de coproprietar al imobilului în litigiu, să-și exprime acordul în forma cerută de lege pentru: efectuarea operațiunilor tehnice de cadastru și publicitate imobiliară aferente înscrierii în cartea funciară a cotei de 3/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului apartament nr. 28, situat în mun. București, ____________________, _____________, _______________; înscrierea în cartea funciară a cotei de 3/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului apartament nr. 28, situat în mun. București, ____________________, _____________, _______________, urmând ca în cazul în care pârâta va refuza să-și exprime acordul în forma cerută de lege, hotărârea ce urmează a fi pronunțată să țină loc de acord al pârâtei în sensul solicitat; obligarea acesteia să-i predea două copii legalizate ale actului de naștere și de identitate, în sarcina sa fiind costurile legalizării; autorizarea sa, în cazul în care pârâta refuză să se conformeze dispozițiilor instanței în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, să obțină de la orice autoritate a statului sau instituție publică cu atribuții în păstrarea datelor cu caracter personal, de evidență a persoanelor sau de emitere și păstrare a actelor de stare civilă, două duplicate sau copii legalizate ale certificatului de naștere și actului de identitate, sau o adeverință care să cuprindă datele de identitate ale minorei; cu cheltuieli de judecată, în cazul în care partea adversă se va opune admiterii acțiunii. În drept cererea a fost întemeiată pe art. 1 alin. 1, 3, 5 și alin 7, art. 28 din Legea nr. 7/1996, art. 13 din Ordinul nr. 634/2006 al ANCPI, art. 55, art. 56, art. 81 din Ordinul nr. 633/2006 al ANCPI, art. 14, art. 15, art. 18, art. 19, art. 555, art. 556 C.civ., art. 44 din Constituția României, art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 204 C.pr.civ., iar la cerere a fost atașat adresa aflată la fila 54 dosar.
Pârâta s-a opus modificării acțiunii, iar în ședința publică din 12.12.2013 – pentru considerentele inserate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată – s-a constatat decăderea reclamantei din dreptul de a-și modifica cererea la acel moment procesual, fiind depășit termenul prevăzut de textul de lege.
La același termen de judecată, în temeiul art. 248 alin. 4 C.pr.civ., pronunțarea cu privire la excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârâtă, a fost unită cu fondul cauzei.
P___ cererea depusă la 06.02.2014, prin fax (f. 59-60), reclamanta a invocat excepția litispendenței parțiale și excepția conexității cu pricina ce formează obiectul dosarului înregistrat pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr. XXXXXXXXXXX, apreciind obiectul acestuia în strânsă legătură, aproape identic cu prezenta cauză, solicitând înaintarea acestui din urmă dosar la completul de judecată din prezenta cauză, în temeiul disp. art. 138 C.pr.civ. și art. 139 C.pr.civ..
În ședința publică din 06.03.2014 – pentru considerentele menționate în încheierea de la acea dată – a fost respinsă atât excepția litispendenței, cât și excepția conexării, invocate de reclamantă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamanta T_________ E____ este bunica paternă a pârâtei T_________ A__ M____ C_______ și împreună sunt coproprietarele apartamentului 28, situat în mun. București, ____________________, ______________________________, reclamanta având cota indiviză de 5/8, iar pârâta cota de 3/8 din acest imobil.
Inițial apartamentul a fost bunul codevălmaș al reclamantei și soțului acesteia, T_________ N______, dobândit în timpul căsătoriei prin contractul pentru construirea de locuințe proprietate personală nr. 1377/19.12.1970 încheiat cu Oficiul pentru Construirea Locuințelor Proprietate Personală București (f. 9-12), iar ulterior, pe cale succesorală, în urma decesului bunicului pârâtei – T_________ N______, survenit la 26.09.1994, și a tatălui pârâtei, respectiv fiului reclamantei, T_________ M_____-S____, ce a avut loc la 9.06.2001, imobilul a devenit bun comun indiviz al părților din prezenta cauză, care au cotele indivize mai sus menționate, astfel cum reiese din certificatele de moștenitor nr. 409/28.02.1995 (f. 13) și nr. 67/4.07.2001 (f. 14).
Reclamanta a apelat la o persoană fizică autorizată de ANCPI pentru efectuarea documentației cadastrale pentru înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra apartamentului anterior menționat, care i-a comunicat documentele necesare realizării și înregistrării documentației la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București, printre acestea regăsindu-se și copia actului de identitate al pârâtei și copia legalizată a certificatului de naștere al acesteia, elocventă în acest sens fiind adresa depusă în copie la fila 54.
Această situație de fapt a fost reținută de instanță din coroborarea cererilor părților cu înscrisurile depuse la dosar.
Deși pârâta a invocat, față de disp. Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, excepția inadmisibilității acțiunii, a cărei pronunțare a fost unită cu fondul cauzei, instanța – analizând cu prioritate această excepție – potrivit disp. art. 248 alin. 1 N.C.P.C., constată că e neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare, având în vedere că reclamanta a indicat temeiurile de drept ale cererii sale, urmând a se verifica temeinicia pretențiilor acesteia prin prisma dispozițiilor legale invocate. Se mai reține totodată că Legea nr. 677/2001 are ca scop garantarea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viața intimă, familială și privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, însă exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta lege nu poate fi restrânsă decât în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.
În ceea ce privește fondul cauzei, se constată că reclamanta își motivează cererea pe necesitatea depunerii a două copii legalizate ale actului de naștere și de identitate al pârâtei la OCPI, în vederea înscrierii în cartea funciară a apartamentului bun comun al părților și a dreptului său de proprietate și al nepoatei, pentru a-l face opozabil terților, în lipsa refuzului pârâtei apreciat a îmbrăca forma abuzului de drept.
Potrivit art. 1 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, rep., cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor și înscrierile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură cu imobilele, iar conform alin. 4 din același articol, evidența imobilelor înscrise în planul cadastral și în cartea funciară se realizează și se actualizează din oficiu, la cererea persoanelor interesate sau la inițiativa autorităților publice.
În art. 28 alin. 4 din Legea nr. 7/1996, rep., este prevăzut că înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părților interesate, cu excepția cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu, iar la alin. 6 lit. b este menționat expres că înscrierea unui drept poate fi cerută de oricare dintre titularii aceluiași drept.
Din coroborarea acestor norme reiese că deși entitățile de bază ale sistemului prev. de Legea nr. 7/1996, rep., sunt imobilul și proprietarul – astfel cum e stipulat la art. 1 alin. 7 – înscrierea unui drept în cartea funciară poate fi solicitată de oricare dintre titularii aceluiași drept – nu de toți titularii – așa cum apreciază reclamanta – astfel încât aceasta, singură, poate solicita înscrierea dreptului său coindiviz de proprietate cu privire la apartamentul în discuție, în cartea funciară.
În cererea respectivă este necesar a menționa printre alte elemente, actul său de identitate și CNP-ul, ca persoană solicitantă, atașând în ipoteza în care depune cererea personal, copia actului său de identitate, în calitate de deponent, astfel cum reiese din coroborarea disp. art. 55 și art. 56 din Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară.
De altfel din normele anterior indicate nu rezultă necesitatea depunerii și a unei copii legalizate a cărții de identitate și certificatului de naștere al eventualului sau eventualilor coindivizari ai bunului imobil cu privire la care este formulată cererea de înscriere.
Nici printre documentele pentru intabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciară enumerate la art. 13 din Ordinul nr. 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, nu se regăsesc copiile legalizate ale actelor de naștere și de identitate ale tuturor coindivizarilor, astfel încât se constată că acestea nu sunt necesare reclamantei pentru întabularea dreptului său indiviz în cartea funciară cu privire la apartamentul 28, situat în mun. București, ____________________, _____________, _______________.
Față de cele ce preced se constată că și în lipsa unei solicitări comune a coindivizarilor apartamentului anterior menționat, pârâta nu o împiedică pe reclamantă ca aceasta să realizeze demersurile legale necesare înscrierii dreptului său indiviz de 5/8 din acest imobil în cartea funciară, reclamanta având în posesie dovezile privind dreptul său indiviz, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr. 1377/19.12.1970, precum și certificatele de moștenitor nr. 409/28.02.1995 și nr. 67/4.07.2001, din care rezultă chiar și cota-indiviză proprietatea pârâtei, putând astfel să respecte și disp. art. 86 din Ordinul nr. 633/2006 care prevede că atunci când se cere înscrierea unei stări de coproprietate se vor nominaliza – deci indica – coproprietarii și cota cuvenită acestora.
Se mai reține totodată că reclamanta nu a făcut dovada că s-a adresat biroului de carte funciară din raza căruia este situat imobilul apartament cu o cerere de intabulare care ar fi fost respinsă pe motiv că nu are atașate documentele invocate în acțiune – două copii legalizate ale certificatului de naștere și actului de identitate al pârâtei – ca proprietară a cotei de 3/8 din imobil.
Adresa emisă de persona fizică autorizată de ANCPI să execute lucrări de cadastru, geodezie și cartografie – T____ Nicușor PFA – în care este menționată necesitatea depunerii și a unei copii a actului de identitate al pârâtei și a unei copii legalizate a certificatului de naștere al acesteia pentru realizarea și înregistrarea documentației cadastrale la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București (f. 54) nu este de natură a reprezenta un argument probatoriu pentru cererea reclamantei, atâta timp cât nu este întemeiată pe o normă care să conțină astfel de obligații.
Față de cele ce preced, nu se poate aprecia că pârâta, prin neremiterea către reclamantă a două copii legalizate ale actului de identitate și certificatului acesteia de naștere ar săvârși un abuz de drept, astfel cum e definit de art. 15 din N.C.C., întrucât această inacțiune nu e de natură a vătăma sau păgubi pe reclamantă într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe, aceasta din urmă având posibilitatea de a solicita singură înscrierea dreptului său indiviz de 5/8 din imobilul proprietate comună în cartea funciară și evident că poate dispune în mod legal, prin acte inter vivos, de cota sa indiviză de 5/8 din apartamentul mai sus menționat.
Se mai rețin totodată și disp. art. 19 alin. 2 N.C.C., potrivit cărora îndeplinirea formalităților de publicitate poate fi cerută de orice persoană, chiar dacă este lipsită de capacitate de exercițiu.
Pentru considerentele de fapt și de drept anterior expuse, urmează a respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă.
În temeiul disp. art. 453 N.C.P.C., urmează a obliga reclamanta – ca parte care a pierdut procesul – la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată efectuate de aceasta, constând în onorariu avocat, conform dovezilor existente la dosar (f. 48, 78).
Văzând și disp. art. 466 N.C.P.C.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta T_________ E____, domiciliată în mun. București, ____________________, _____________, ________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales la C______ de A_____ C_____ M____-S_____ din B_____, _____________________. 62, ____________, jud. B_____, în contradictoriu cu pârâta T_________ A__ M____ C_______, domiciliată în mun. Câmpina, Calea Doftanei nr. 13, ______________, __________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, prin reprezentant legal B____ R_____, domiciliată în mun. Câmpina, Calea Doftanei nr. 13, ______________, ____________, jud. Prahova.
Obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de 1.450 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, ce se depune la prezenta instanță, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13.03.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E____ S_______ M_____ L_______
Red. SE/ML/ȘAM
4 ex./14.04.2014
2 comunicări/…………………
| RECLAMANT |
| 1. T_________ E____ cu domiciliul ales la C______ DE A_____ C_____ M____ S_____ – B_____, ______________________. 62, ____________, J____ B_____ |
| PÂRÂT |
| 2. T_________ A__ M____ C_______ prin reprezentant legal B____ R_____ – CÂMPINA, CALEA DOFTANEI, nr. 13, ______________, ____________, J____ PRAHOVA |
