Protecția versus monitorizarea vieții private a imigranților

Articol de Andra Bucur de la Fundația pentru o Societate Deschisă.

Protecția datelor cu caracter personal și a dreptului la viață privată se aplică pe întreg teritoriul României, indiferent de naționalitatea persoanei. Însăși legislația în domeniul imigrației face referire la acest lucru, impunând respectarea Legii 677/2001, privind protecția datelor cu caracter personal.

Cu toate acestea, imigranții au un statut special, fiind monitorizați încă de la intrarea în țară, mai ales dacă provin din țări terțe Uniunii Europene, indiferent de scopul intrării: vizita, reîntregirea familială, studiile, munca sau obținerea unei forme de protecție. În principiu, străinii aflați pe teritoriul României trebuie să își notifice prezența și orice modificare intervenită în situația familială. Instituția responsabilă de prelucrarea acestor date este Institutul General pentru Imigrări (IGI).

Crearea unui sistem de evidență națională a străinilor (SNES), care cuprinde atât componenta informatică cât și pe cea arhivistică, reprezintă un standard impus la nivel european, care servește mai degrabă la securizarea frontierelor decât la protejarea drepturilor imigranților.

În ceea ce privește străinii, datele personale care sunt prelucrate conform legii sunt mai degrabă precizate ca regulă și nu ca excepție, acestea fiind:

a)    nume și prenume
b)    numele și prenumele membrilor de familie
c)    sexul
d)    data și locul nașterii
e)    cetățenia
f)    codul numeric personal
g)    seria și numărul actului de identitate și ale documentelor de stare civilă
h)    semnătură
i)    stare civilă
j)    caracteristici fizice/antropometrice
k)    date biometrice (impresiuni digitale, fotografie digitală)
l)    telefon/fax
m)    adresă
n)    profesie
o)    loc de muncă
p)    imagine

Sistemul informatic integrat pentru migrație și azil cuprinde informații cu privire la intrarea și ieșirea străinilor, precum și date privind urmărirea penală a acestora. Sistemul informatic Schengen permite introducerea unor alerte pentru persoane și obiecte, inițiativă implementată de toate statele membre UE prin intermediul căreia țările schimbă informații și identifică străinii care au alerte pe numele lor.

Aceste categorii de date pot fi comunicate persoanei vizate sau reprezentantului legal, autorităților și instituțiilor publice, organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul drepturilor omului și  al altor organisme similare din alte state.

Fiecare străin are dreptul de a verifica datele personale înscrise în documentele primite de la IGI și de a solicita corectarea lor, eliminarea datelor neconforme cu realitatea. Cu toate că, în principiu, străinii au aceleași drepturi în ceea ce privește accesul la date și rectificarea lor, aceștia trebuie să se supună obligațiilor de monitorizare, fiindu-le restrâns dreptul la intimitate prin instituirea obligației de notificare a modificărilor intervenite în situația familială sau prin verificarea căsătoriilor cu cetățeni români printr-un procedeu care obligă la divulgarea aspectelor personale din viața de cuplu. Anumite categorii de străini, precum solicitanții de azil sau refugiații, sunt categorii vulnerabile, care riscă persecuția în țara de origine, protecția identității lor fiind extrem de importantă.

În aceste condiții, este discutabil dacă procesarea tuturor datelor cu caracter personal precizate mai sus și centralizarea lor într-un sistem informatic complex, accesibil la cerere este proporțională cu scopul colectării datelor.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>