Inculpați, magistrați și jurnaliști #deladezbatere

Alaltăieri, la Frontline Club, după prezentarea proiectului de conștientizare privind protecția datelor personale pe care ApTI îl desfășoară, am început dezbaterea despre dosarele din justiție prin a vorbi despre ce este viața privată. Discuția s-a axat mai ales pe situațiile în care scurgerile în presă au loc în faza anterioară, când nu există un dosar pe rolul instanței de judecată, și unde încălcarea dreptului la viața privată poate fi mai pronunțată.

Avocatul Diana Hatneanu a completat discuția cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), detaliând în special cazul Cășuneanu v România de unde putem trage o serie de concluzii și linii îndrumătoare referitoare la protecția vieții private în contextul scurgerilor din dosare.

Procurorul și Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, Alexandra Lăncrăjan, a argumentat de ce procurorii nu au nimic de câștigat dacă dezvăluie informații presei în cazul scurgerilor: nu ajută imaginii, nu oferă credibilitate și pune mai multă presiune pe rezolvarea dosarului. Din partea publicului s-a răspuns în schimb cu exemple când procurorii au avut de beneficiat din astfel de scurgeri datorită faptului că s-au putut ocupa în continuare de dosar, în condițiile în care cel puțin 2 de astfel de dosare ar fi fost “trase pe dreapta” din punct de vedere al interesului politic.

O intervenție interesantă din public a fost legată de necesitatea asumării răspunderii din partea instituțiilor pentru scurgerile de informații care survin (care este de fapt și una din concluziile din cazul Cășuneanu).

S-a dezbătut mai în detaliu dacă actualul Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar și mass-media poate fi o soluție, în condițiile în care el a fost extrem de criticat de comunitatea jurnalistică. Opinia jurnaliștilor prezenți este că pe baza acestui ghid, referatele oficiale practic nu au nicio informație demnă de o știre. Jurnalistul de investigații Attila Biro a subliniat că astfel justiția blochează accesul la informații la care presa este îndreptățită și, pe de altă parte, obligă jurnaliștii de investigație să recurgă la alte surse pentru a putea scrie un articol care să răspundă interesului public.

În concluzie Bogdan Manolea de la ApTI a sugerat că acest Ghid de care am vorbit mai sus ar putea fi un instrument util, dar doar dacă ar avea o formă care să fie acceptată atât de zona de protecție a jurnaliștilor și a libertății de exprimare, dar care ar îndeplini și cerințele de protecție a vieții private dorite de sistemul juridiciar.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>