“Societatea civilă deranjează coreografia democrației dâmbovițene” sau “Postmortem – opinie pe modificarea legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal”

Astăzi, 22 Septembrie 2015, a avut loc la Camera Deputaților ședința comună a Comisiei Juridice și a Comisiei de IT&C pentru discutarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice de care scriam ieri și pentru care ApTI a pregătit o opinie scrisă în care recomandam o serie de amendamente punctuale și făceam și câteva recomandări de ordin mai general.

Bazându-ne pe faptul că de această dată nu veneam cu o poziție diametral opusă textului propus ci ofeream o serie foarte punctuală de sugestii de amendamente, exista din partea noastră o speranță, chiar dacă neexprimată ci doar formată undeva la nivel subconștient, că vom putea purta o discuție constructivă cu interlocutorii noștri, mai ales ținând cont că am fost invitați la această ședință comună a celor două comisii ale Camerei Deputaților.

Această speranță a început să se năruie chiar înaintea începerii dezbaterii propriu-zise. La sala Mihai Viteazu de la Palatul Parlamentului, unde a avut loc ședința, atmosfera era de linie de asamblare care bagă gaz din greu ca să nu rateze planul cincinal. Dintr-o discuție informală am aflat că planul este de a trece în mare viteză prin textul proiectului de lege pentru a-l trece prin comisii astăzi astfel încât să poată fi băgat în plen mâine, 23 Septembrie 2015. Acest heirupism părea a fi valabil pentru toate subiectele discutate astăzi la Comisia Juridică. La ora 11:00, când trebuia să înceapă discuția pe tema modificării legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal, încă se discuta o propunere legislativă pentru completarea legii privind siguranța națională. Mai exact, aceasta se referă la introducerea resurselor naturale în lista de subiecte care privesc siguranța națională… țineți minte cum pădurile și jurnalismul, alături de multe altele, au fost vârâte sub plapuma securității naționale acum câteva luni prin adoptarea noii strategii de apărare. Ca o paranteză, o analiză detaliată a calității acestei noi strategii o puteți citi pe România Curată, așa că vă vom lăsă să vă delectați cu acel text dacă sunteți curioși. Așadar, am apucat să asistăm la vreo 15 minute din această dezbatere înainte de a începe discuția pentru care venisem. Am putut observa cum, din întreaga Comisie Juridică, care nu era la fața locului în efectiv complet oricum, un singur membru aducea în discuție argumente împotriva introducerii resurselor naturale, de la păduri până la piscicultură, în lista de subiecte care privesc siguranța națională, și doar încă doi votau alături de acesta. Restul, erau foarte satisfăcuți să facă apeluri emoționale de tipul „Gândiți-vă la păduri!” sau să nu facă, de-a dreptul, nimic.

După acest preludiu care anunța deja cum se vor desfășura lucrurile, deja încrederea în faptul că am putea lua parte la o discuție serioasă deja se clătina serios. Pe la 11:15, când, în sfârșit a început ședința comună a Comisiei Juridice și a Comisiei IT&C pentru discutarea proiectului de lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal, din Comisia de IT&C nu apăruse aproape nimeni. Am identificat un membru al comisiei și s-ar putea să mai fi fost prezenți încă vreo câțiva din cei 17 membrii ai acestei comisii. Cu siguranță nu erau nici măcar jumătate dintre aceștia prezenți. Odată începută ședința, domnul deputat Ciucă, președintele Comisiei Juridice, a condus discuția mai degrabă cum conduce un coregraf o trupa de dans sau un dirijor o orchestră, nu cum ar conduce un moderator o discuție. Faptul că trebuia trecut prin articole nu pentru că chiar era nevoie de a discuta conținutul acestora ci pentru că așa cere procedura, bat-o vina. Era dureros de evident că singurul scop al ședinței era trecerea formală prin articolele proiectului de lege și votarea acestora aproape ca pe bandă rulantă. Majoritatea invitaților (ApTI, operatorii de telefonie mobilă atât prin delegați companiilor cât și prin reprezentantul Asociația Operatorilor Mobili din România – AOMR, Asociația Națională a Internet Service Provider-ilor – ANISP etc.) au fost tratați mai degrabă ca niște persoane care tot încercau să strice coregrafia bine pusă la punct a Comisiei Juridice. ApTI, de exemplu, a fost întâmpinat cu întrebarea, parafrazez, „Aveți pe cineva care să vă susțină amendamentele? Că știți că nu aveți drept de a propune amendamente.” Și noi care credeam că fusesem invitați la o discuție, nu la lucru la banda de asamblare.

Din deputații prezenți, doar doi au luat poziție împotriva trecerii în goana mare prin amendamentele proiectului de lege. Primul dintre ei a fost membrul Comisiei Juridice de care scriam mai devreme că a luat o poziție foarte tranșantă împotriva introducerii resurselor naturale la siguranța națională, acesta fiind deputatul András Máté. El a adus în discuție o problemă semnalată și de ApTI, și anume că trebuie modificat și articolul 152 din Codul de Procedură Penală pentru permite accesul legal la datele stocate și a remarcat incoerența modificării articolului 152 din CPP printr-o altă lege, așa cum se are în vedere acum. Acesta a propus o serie de amendamente care ar fi îmbunătățit textul propus, dar toate au fost respinse. Cel de-al doilea a fost unul dintre puținii membri ai Comisiei de IT&C pe care i-am remarcat ca fiind prezenți, deputatul Iosif Moldovan. Acesta din urmă chiar a făcut referire la documentul pregătit de ApTI, în particular la observația că textul proiectului nu conține limitările impuse de fostele legi de păstrarea a datelor de trafic – faptul că accesarea datelor de trafic nu poate fi făcută pentru orice infracțiune, ci doar pentru cele infracțiunile grave, definite în mod precis în legea 82/2012 privind retenția datelor. După ce a făcut această referire, a fost interpelat imediat de un invitat din partea CSM-ului care a insistat că distincția dintre infracțiuni și infracțiuni grave nu mai este de actualitate și că orice infracțiune trebuie să poată să fie investigată. Parafrazând, comentariul acestuia s-a încheiat prin „Chiar dacă e vorba doar de furtul unei biciclete, trebuie să putem investiga infracțiunea.”.

Iată câteva detalii privind modul în care problemele semnalate au fost ignorate sau date la o parte în scopul eficienței coregrafiei Comisiei Juridice:

  • problema introducerii conceptului de „date de identificare a echipamentului” – s-a trecut în goana mare peste asta, nici o discuție;
  • problema clarității  textului de la articolul 5 alin. (1) unde există pericolul de a se înțelege în mod eronat că perioada de păstrare a datelor de 3 ani este obligatorie, și nu cea maximală – deputatul Máté și reprezentantul AOMR s-au legat de asta în mod explicit, dar fără nici un rezultat. Amendamentul domnului deputat Máté care cerea un termen de 6 luni în loc de 3 ani a fost respins;
  • problema  clarității  textului de la articolul 5 alin. (21) unde există două probleme, în primul rând că conceptul de „obligații contractuale” nu are întotdeauna sens în contextul serviciilor preplătite și în al doilea rând că  pericolul de a se înțelege în mod eronat că perioada de păstrare a datelor de 3 ani este obligatorie este și mai mare ținând cont de formularea aleasă – aici dezbaterea a fost și mai aprinsă reprezentatul MSI-ului încercând fără mare succes să explice coerența utilizării conceptului de „obligații contractuale” în contextul serviciilor preplătite. Sugestia ApTI, care ar fi rezolvat în mod elegant problema, a fost ascultată și apoi ignorată;
  • problema ridicată de faptul că noțiunea de „organe de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale”  este mult prea largă – Chiar aducerea în discuție a acestei probleme de către ApTI a fost retezată scurt, făcându-se, în mod halucinant, referire la discuția care a avut loc în cadrul ședinței precedente, cea cu securitatea națională;
  • problema trimiterii cererilor și ale datelor exclusiv în format electronic – AOMR-ul a făcut exact aceeași sugestie ca ApTI, dar răspunsul primit a fost că, ce ne facem dacă vreo secție de Poliție sau vreun Parchet mai slab dotate nu au capacitatea de a face cereri decât pe hârtie? Aici, AOMR-ul a făcut o observație, după încheierea discuției oficiale, că acest lucru va permite chiar și oricărui șef de post să ceară, pe hârtie, cantități ample de date fără nici o limitare. Poziția AOMR-ului din cadrul discuției a fost că, chiar și în cazul unor cerințe bine justificate, în unele situații, cantitatea de date care trebuiesc furnizate, dacă e să fie tipărite pe hârtie, poate ajunge la dimensiuni care se măsoară în camioane de hârtie;
  • problema păstrării datelor pe perioade extinse de timp în cazul investigațiilor și a proceselor – Problema principală identificată de ApTI nu a fost luată în discuție, discuția îndreptându-se în alte direcții. Sugestia ApTI a fost, iarăși, ascultată și apoi ignorată;
  • sugestia introducerii unui amendament care să permită publicarea unor rapoarte de transparență de către operatori nici nu a putut fi pusă în discuție.

Și așa s-a încheiat încă un episod al simulacrului de democrație de pe tărâmurile mioritice. Pentru cei curioși și dornici de mai multe informații, le sugerez să folosească motorul de căutare preferat pentru a descoperi mai multe despre următorul termen: „cargo cult”.

4 Comments

  1. Pingback: Controversata lege „Big Brother”, adoptată de Parlament | Buciumul – Publicaţie de informaţie şi atitudine naţionalistă

  2. Pingback: Camera Deputaților, din postura de cameră decizonală, adoptă în goana mare modificarea legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal | Date personale si viata privata

  3. Pingback: Încă nu avem transparența promisă, domnule Președinte! Studiu de caz modificarea legii 506/2004. | Date personale si viata privata

  4. Pingback: Legea securității cibernetice – varianta 2. Sau cum (nu) am sărbătorit Ziua Internațională a Protecției Datelor Personale | Date personale si viata privata

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>