Legea păstrării datelor a fost anulată. Ce s-a întâmplat totuși cu anchetele în desfășurare și cu datele reținute?

Articol de Andra Bucur de la Fundația pentru o Societate Deschisă.

Scurt istoric

Legea 82/2012, denumită și Legea „Big Brother”, obliga furnizorii de comunicații electronice la reținerea datelor de trafic și de localizare ale utilizatorilor/abonaților. Această lege permitea organelor de urmărire penală să obțină de la furnizorii de rețele datele de trafic reținute (nu și conținutul comunicațiilor), atunci când exista o suspiciune rezonabilă în ceea ce privește comiterea unor infracțiuni. Pentru obținerea acestor date care constituiau probe la dosar, era necesară aprobarea judecătorului de libertăți, iar printre infracțiunile pentru care era utilizată această procedură se regăseau: infracțiuni de terorism, corupție, fals, pornografie infantilă. În septembrie 2014 Legea 82 a fost considerată neconstituțională întrucât posibila soluționare mai rapidă a anumitor infracțiuni nu justifică măsura supravegherii în masă și încălcarea vieții private. De asemenea, în lege nu erau clar specificate categoriile de date reținute, lăsând loc de interpretare și aplicare abuzivă.

Ce s-a întâmplat după invalidarea Legii 82/2012?

În perioada 2012 – 2014 legea reținerii datelor a fost în vigoare, fiind utilizată în anchete pentru obținerea de probe. Așadar, ce s-a întâmplat cu anchetele respective după invalidarea ei?

Conform Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), după Decizia Curții Constituționale, parchetele nu au mai solicitat probe la care aveau acces în baza Legii 82, dar și-au exprimat nemulțumirea față de îngreunarea soluționării anumitor dosare din cauza imposibilității de a obține informațiile la care înainte aveau acces. Anterior invalidării Legii 82 nu s-a semnalat niciun caz în care probele obținute în baza acestei legi să fi fost excluse. În ceea ce privește administrarea lor în dosarele aflate în curs de soluționare la momentul deciziei Curții Constituționale, acestea au fost legal administrate, iar decizia nu a afectat în niciun fel luarea lor în considerare.

Nu există însă o statistică privind numărul de solicitări efectuate de organele de urmărire penală pentru întreaga perioadă în care legea a fost în vigoare. În perioada 01.11.2013 – 30.04.2014 însă, parchetele au solicitat 6046 de autorizații, care nu reprezintă în mod necesar numărul de cauze în care au fost solicitate probe în baza Legii 82, într-o cauză putând fi solicitate mai multe autorizări. PÎCCJ a formulat propuneri Ministerului de Justiție de modificare a dispozițiilor procesuale penale astfel încât să permită obținerea de probe fără a încălca disproporționat drepturile fundamentale.

Notă: La nivel european, Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic a fost invalidată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe 8 aprilie 2014. În România, au existat două tentative de a adopta o lege privind păstrarea datelor de trafic, dar ambele au fost declarate neconstituționale de către CCR.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>